Bun venit in Comuna Sugag

Despre

 

SCURTA

M O N O G R A F I E   A

COMUNEI ŞUGAG

 

ISTORIC

 

Valea Sebeşului, cunoscută şi sub numele de Valea Frumoasei este situată în partea centrală a Carpaţilor Meridionali, în porţiunea unde aceştia prezintă cea mai mare lăţime (grupa munţilor Parâng). Este încadrată la V de munţii Şurianu şi culuarul Murăşului, de munţii Lotrului la S, de munţii Cindrel şi de depresiunea Apoldului în E, iar la N de podişul Secaşelor . Râul Sebeş face parte din vastul bazin hidrografic al Murăşului, cu care confluează în depresiunea Transilvaniei, la S-V de oraşul Alba-Iulia. Izvoarele râului sunt la cca. 2000 m altitudine pe versantul sudic al m-ţilor Cindrel (culmea Cindrel- Frumoasa), ocupând un bazin hidrografic de 1289 kmp. .

Cea mai mare parte a văii Sebeşului aparţine din punct de vedere administrativ judeţului Alba, cu excepţia sectorului S-E, care este inclus judeţului Sibiu. Pe un traseu de numai 93 km, Sebeşul parcurge o diferenţă de nivel de 2000 m, ceea ce imprimă albiei o pantă medie de 30 m/km. Valea Sebeşului, când foarte largă cum este la Oaşa, la Tău sau Şugag, când foarte îngustă sub formă de defileu, poartă denumiri diferite în aceste sectoare. De la izvoare până la confluenţa cu Sălanele, unde s-a construit lacul de acumulare de la Oaşa, poartă numele de Frumoasa. În aval de acest baraj, de unde este nevoit să curgă printre versanţi abrupţi şi până la vărsare în Murăş,  se numeşte Sebeş (l. maghiară Szebesz, ceea ce înseamnă repede sau latinescul Salasius , zeu al fertilităţii).

Apele Sebeşului au fost folosite din timpuri străvechi pentru punerea în funcţiune a morilor de apă şi a pivelor de postav – Dobra.

Valea Sebeşului  a fost din cele mai vechi timpuri drumul de legătură între românii aşezaţi pe cei doi versanţi ai Carpaţilor, iar până la construirea Transfăgărăşanului, era cea mai înaltă şosea transcarpatică, care lega oraşul Sebeş de localitatea Novaci din Oltenia .

De acest colţ, asemănător cu cel din basme, s-au legat sufleteşte personalităţi ale vieţii noastre literare, cum ar fi : Lucian Blaga, al cărui spaţiu mioritic se identifică cu relieful acestei zone, Mihail Sadoveanu, Ionel Pop care au imortalizat Valea Frumoasei în numeroase schiţe, nuvele şi povestiri.

Comuna Şugag, cu satele aparţinătoare este aşezată în întregime în zona de munte. Centrul comunei este aşezat pe cursul văii Sebeşului, iar satele aparţinătoare sunt răspândite pe dealurile subcarpatice ale m-ţilor Sebeş, străbătute de numeroase văi printre care valea Dobrei, valea Mărtiniei, valea Groseştilor, valea Bistrei, de la care satele aşezate pe cursul îşi trag şi numele.

Numele comunei provine de la valea numită Şugage, iar astăzi se numeşte valea Groseştilor. Această vale, ca şi altele ce-şi varsă apele în râul Sebeş, precum şi râul Sebeş, venind repezi peste bolovani fac nişte spume albe, care se numesc şugăgi, cuvânt de la care se crede că provine numele comunei Şugag.

Din punct de vedere climatic, comuna Şugag se află în zona de climă subcarpatică.

După datele şi informaţile nescrise precum şi după urmele existente, anul 1400 este considerat anul înfiinţării comunei Şugag, primul document scris care se cunoaşte până în prezent şi care aminteşte numele comunei este cuprins în revista retorică Studii şi comunicări nr. 8 din 1958, pag. 6, în subtitlul Ceramica de Săsciori, de Cornel Irimie şi Herbert Hoffman, document care se găseşte la muzeul Brukenthal din Sibiu, ce reiese că Şugagul exista în 1575.

 

GEOGRAFIE

 

Comuna Şugag, este considerată ca fiind cea mai întinsă comună a judeţului Alba (240 kmp), având în componenţa sa şapte sate :

  • Şugag  – satul de reşedinţă
  • Arţi
  • Bîrsana
  • Dobra
  • Jidoştina
  • Mărtinie
  • Tău – Bistra
  • distanţa faţă de reşedinţa de judeţ – 45 km
  • elementele de relief predominante sunt  munţii, cu o altitudine de aproape 1400 m şi dealuri subcarpatice .

POPULAŢIE

  • numărul de locuitori :  2982
  • 99 % din populaţie este de religie ortodoxă ;
  • 65 % din populaţie are studii gimnaziale şi 35 % studii medii şi superioare ;

Ocupaţia principală a locuitorilor comunei Şugag a fost şi este creşterea şi îngrijirea animalelor, dar nu putem neglija faptul că mulţi cetăţeni ocupă posturi la hidrocentralele de pe valea Sebeşului şi la exploataţiile forestiere.

Evoluţia populaţiei ocupată în ramurile economiei naţionale se prezintă astfel :

 

Nr. crt. Ramura de activitate Procent de ocupare

%

0 1 2
1.

Agricultură

60
2. Industrie 30
3. Silvicultură 3
4. Circulaţia mărfurilor 2
5. Învăţământ  + cultură 3
6. Ocrotirea sănătăţii 0,8
7. Administraţie 0,5
8. Celelalte ramuri 0,7

 

ECONOMIE

 

1.1. Construcţii:

SC HIDROCONSTRUCŢIA S.A. , Sucursala Sebeş şi-a desfăşurat activitatea pe raza comunei Şugag o dată cu începerea lucrărilor de amenajare hidroenergetică a râului Sebeş, care s-au declanşat în anul 1972 . Obiectivele principale construite au fost barajele cu lacurile de acumulare , uzinele electrice şi aducţiunile. Intreaga conducere a S.C.Hidroconstrucţia S.A.Sebeş se află actualmente în municipiul Sebeş.

1.2. Energie electrică:

SC HIDROELECTRICA SA, Sucursala Sebeş este unul din  principalii furnizor de energie electrică. Pe raza comunei Sugag îşi desfăşoară activitatea 2 hidrocentrale de interes republican: Gîlceag şi Sugag , cu o putere instalată de 150 MW , fiecare. Anual aceste hidrocentrale produc în medie 260 GMW/oră. Ele sunt conectate la sistemul energetic naţional.

1.3. Industria de exploatare şi prelucrare primară a lemnului:

Principala bogăţie naturală a comunei Şugag este pădurea . La lucrările de exploatare a masei lemnoase şi transportul acesteia este concentrată forţă de muncă locală, la care se adaugă şi forţa de muncă provenită din alte judeţe .

În noua conjunctură prin aplicarea Legii nr. 18/ 1991 şi a Legii nr. 1/2000 privind fondul funciar, exploatarea masei lemnoase se desfăşoară şi în gospodăriile individuale ale cetăţenilor beneficiari de aceste legi .

1.4. Agricultura:

Aşezarea comunei într-o regiune de munte cu condiţii de climă mai aspre şi precipitaţii abundente, cu soluri sărace, cu caracteristici acide favorabile păşunilor şi fâneţelor, a permis dezvoltarea agriculturii cu ramura ei de bază – creşterea animalelor şi mai puţin cultura plantelor .

Creşterea animalelor este ramura de bază a agriculturii comunei Şugag. Altitudinea ridicată, de peste 750 – 800 m, pe care se desfăşoară terenuri agricole favorizează dezvoltarea creşterii animalelor, îndeletnicire practicată din timpuri străvechi pe aceste meleaguri . Ponderea deţinută de pajiştile naturale determină o mare dezvoltarea a zootehniei, baza furajeră fiind asigurată de păşunile alpine şi de cele 12 goluri de munte, pe timpul verii, iar pe timp de iarnă de fânul provenit din fâneţele naturale.

Creşterea ovinelor este favorizată de existenţa unor condiţii naturale prielnice păstoritului. În zona comunei Şugag predomină oile de rasă ţurcană, cu lână grosieră şi fir lung, rezistentă la condiţiile climatice din această zonă a ţării .

Pe raza comunei Şugag silvicultura oferă locuitorilor locuri de muncă, atât în perioada de iarnă cât şi în perioada de vară, la centrele de colectat fructe de pădure .

2.1. Structura agricolă

Principala îndeletnicire a locuitorilor comunei Şugag este creşterea animalelor, care se realizează în mare parte prin gospodăriile particulare .

În cadrul comunei s-a înfiinţat Asociaţia crescătorilor de ovine ,, Valea Frumoasei “ , care prin activitatea sa încearcă să atingă standardele unei agriculturi eficiente, urmărind ridicarea nivelului calitativ al creşterii şi îngrijirii ovinelor proprii, apărarea intereselor specifice de grup vizând asigurarea unor condiţii suplimentare de creştere şi îngrijire, precum şi sprijinirea crescătorilor de ovine pentru valorificarea produselor agrozootehnice realizate din exploatarea ovinelor, cât şi a produselor prelucrate în mod direct.  .

2.2. Infrastructura

Reţeaua de drumuri de pe teritoriul comunei Şugag are ca şi coloană vertebrală DN67c – TRANSALPINA, care şerpuieşte pe o lungime de 62 km. Comuna Şugag este străbătută de o serie de drumuri comunale, pietruite de aprox. 38 km, care fac legătura atât între satul de reşedinţă si satele aparţinătoare cât şi între ele.

Comuna Şugag este traversată de o reţea de alimentare cu apă potabilă a satelor Dobra, Şugag şi Mărtinie, având o lungime de 12 km , cu o staţie de tratare şi distribuire si canalizare menajera cu statie de epurare proprie .                

2.3. Proprietatea privată

Comuna Şugag a fost necooperativizată, terenurile agricole au fost proprietate privată a cetăţenilor, iar actualmente prin aplicarea Legilor nr. 18/1991 şi 1/ 2000 au fost restituite şi terenurile cu vegetaţie forestieră.

2.4. Turism

Comuna Şugag, cu satele componente, constituie o zonă de mare interes din punct de vedere economic, geografic, etnografic şi folcloric. Se remarcă prin interioarele ţărăneşti, tradiţionale, prin gospodăriile şi sălaşele răsfirate pe culmile şi versanţii munţilor până aproape de 1400 metrii altitudine. Este cunoscută ca o localitate ce oferă imagini autentice ale îndeletnicirii de bază, păstoritul, dar şi prin sculptura în lemn (furci de tors cu aripi, linguri cu lanţ, fuse, tipare de caş, bâte ciobăneşti, fluiere) – casa meşterului Nicolae Cernat .

Avem o serie de peisaje naturale cu o atracţie deosebită şi sunt considerate rezervaţii naturale, monumente istorice, cum ar fi : Masa Jidovului, Castrul roman de pe Vf. lui Pătru, rezervaţia geologică ,,Pintenii din Coasta Jinei“, tinoavele din Luncile Prigoanei şi rezervaţia complexă Iezerul Şureanu .

Exploatarea resurselor turistice .

La amonte de Şugag, valea Sebeşului intră în sectorul de defileu 36 km, prezentând sectoare discontinue de vale îngustă. Apa Sebeşului curge vijelios formând cataracte (la Ţuroaie), iar stânci izolate cu aspect ciudat marchiază unele vârfuri ale munţilor cu versanţi abrupţi (masa Jidovului şi La Grumaji, declarate rezervaţii naturale).

Lacul de acumulare Tău-Bistra are o deschidere mică în albie, de 20 m, iar la coronament de 190 m. Lacul este în spatele unui baraj de beton în formă de arc de cerc înalt de 78 m iar apele lui pun în funcţiune Hidrocentrala Şugag, dată în folosinţă în 1983.

Lacul de acumulare Oaşa, construit din arocamente, este înalt de 91 m şi acoperit cu plasă de beton, având cel mai mare volum de apă şi se întinde pe o suprafaţă de 6 km .

De la baraj drumul se bifurcă spre cabana Şurianu la V şi spre cabana Oaşa la E (pe dreapta râului Frumoasa se ajunge la Tărtărău, iar de acolo peste curmătura Ştefleşti, coboară pe valea Sadului sau peste curmătura Tărtărăului (1777m) se poate ajunge la cabana Obîrşia Lotrului) . Pe malul stâng a lacului de acumulare Oaşa se află Mănăstirea Fetiţa, de aici şoseaua urcă pe Valea Mare şi se ajunge la Luncile Prigoanei si Poarta Raiului, unde se preconizează a se construi un puternic punct turistic .  

La obârşia râului Cugir se găseşte Iezerul Şurianu, la 1850 m altitudine. Cuveta lui s-a format prin subsăpare glaciară şi baraj morenic, fiind declarat rezervaţie naturală împreună cu mlaştina din vecinătatea lui.

Pe treptele superioare ale circului Cîrpa se află lacurile Iezerul şi Iezeraşul, formate prin acumularea apei în spatele unei potcoave.

Culmile prelungi, stâncile golaşe, văile adânci şi urmele glaciare, măreţia lacurilor de acumulare şi liniştea pădurilor, conferă văii Sebeşului originalitate şi se vrea a fi o chemare pentru cei ce iubsc natura, aerul şi soarele, şi nu ezită a-şi petrece ore de meditaţie într-o împărăţie a liniştii şi încântării, departe de tumultul vieţii cotidiene.

Pe raza comunei Şugag sunt în fază incipientă proiecte pentru dezvoltarae agroturismului prin ANTREC, în gospodăriile individuale a unor cetăţeni, care au condiţii optime pentru desfăşurarea acestor activităţi . La ora actuală îşi desfăşoară activitatea o cabană turistică, proprietate privată, de o capacitate de 30 locuri, situată în Curmături, aparţinător satului Tău-Bistra.

 

ÎNVĂŢĂMÂNT

 

Nr. crt. Denumire
0 1
1 Sc. Cu cls I-VIII Şugag
2 Gradinita Sugag
3 Şc. Cu cls. I-IV Mărtinie
4 Grădiniţa Mărtinie
5 Şc. Cu cls. I-IV Bîrsana

 

SĂNĂTATE

Nr. crt. Denumire Starea Nr. cadre medicale Nr. cadre medicale necesar
1. Cabinet medic de familie Craiovan Alexandru Bună 3 6
2. Cabinet stomatologic Bună 2 2
3. Farmacie Buna 3 3

 

Dispensarul medical Şugag este proprietate publică a comunei Şugag, în care sunt amenajate trei cabinete şi o farmacie . La ora actuală unul din cabinetele medicale nu este concesionat, din lipsa medicului .

Comuna Şugag nu se confruntă cu probleme grave din punct de vedere social . Persoanele cu handicap grav sunt susţinute prin asigurarea asistentului personal, din cadrul familiei, plătit din bugetul local .

Suntem o comună în care nu există familii de etnie rromă, iar despre copiii străzii nici nu poate fi vorba.

Mediul înconjurător

În cadrul serviciilor de specialitate din aparatul propriu al primăriei funcţionează un serviciu de salubritate care aproape zilnic se ocupă de colectarea deşeurilor şi gunoiului menajer, cu o maşină – autogunoieră, iar depozitarea se face la rampa de gunoi a Primăriei mun. Sebeş, în baza unui contract .

ALTELE

Activitatea culturală pe raza comunei Şugag se desfăşoară prin căminul cultural care oferă condiţii optime pentru această activitate.

În comună există echipa de fluieraşi şi grup folcloric, care participă la evenimentele culturale organizate, în judeţ şi în ţară .

În a doua parte a lunii mai, în fiecare an se organizează sărbătoarea folclorică ,, Zi bade cu fluiera “ , care marchează urcatul oilor la păşunatul alpin de vară. Este o sărbătoare tradiţională şi prezintă un deosebit interes atât pentru cetăţenii comunei cât şi pentru cei din alte localităţi . Odată cu această sărbătoare s-a organizat şi înâlnire cu fii satului .

 

Comments are closed.

Acest site foloseşte cookies. Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close